|
|
In
aceasta sectiune puteti gasi structurarea pe capitole
a cursului de Oceanografie, cu detalierea numarului
de ore pentru fiecare capitol in parte, dupa cum
urmeaza:
| Capitolul I |
Definitie, obiectul de cercetare,
obiectivele |
2 ore; |
| Capitolul II |
Istoricul cercetarilor |
2 ore; |
| Capitolul III |
Volumul de apa din natura |
2 ore; |
| Capitolul IV |
Caracterele generale ale Pamântului
|
2 ore; |
| Capitolul V |
Oceanele si clima |
2 ore; |
| Capitolul VI |
Curentii oceanici |
2 ore; |
| Capitolul VII |
Valurile (undele) |
2 ore; |
| Capitolul VIII |
Mareele |
2 ore; |
| Capitolul IX |
Clasificarea si raspândirea
marilor |
2 ore; |
| Capitolul X |
- Oceanul Pacific;
- Oceanul Atlantic;
- Oceanul Indian;
- Oceanul Arctic (Oceanul Înghetat de
Nord);
- Oceanul Antarctic (Oceanul Austral); |
6 ore; |
| Capitolul XI |
Marea Neagra |
4 ore; |
|
 |
| 46
kb |
|
Lucrarea
de fata nu este un curs de Oceanografie
în adevaratul înteles al cuvântului,
ci mai degraba, se vrea o "Geografie
a oceanelor". Se adreseaza, în
primul rând, studentilor de la facultatile
cu profil geografic, mai ales celor care
studiaza ecologia, stiintele mediului, biologia,
hidrologia, hidrotehnica, managementul costier
etc.
|
|
 |
| 2135
kb |
|
Oceanografia,
ca stiinta, se contureaza abia la sfârsitul
secolului al XVll-lea si începutul
secolului al XVIIl-lea, dupa ce Newton a
descoperit legea atractiei universale (1687)
si a emis ipoteza formarii mareelor. Un
alt cercetator, care fundamenteaza oceanografia
ca stiinta, este considerat Marsigli (1725)
prin faptul ca a efectuat primele masuratori
asupra temperaturii Marii Mediterane.
|
|
 |
| 516
kb |
|
Cantitatea
totala de saruri, pe care o contine apa
marii, poarta denumirea de salinitatc; ea
se exprima în % sau %0. În medie,
apa marina detine un procent de 96,5% apa
pura si 3,5% saruri (3,5g saruri la 1 litru
apa). Specialistii prefera exprimarea salinitatii
în %o, de unde si media de 35%o (35
mg saruri la 1.000 ml de apa). Prin urmare,
salinitatea reprezinta totalitatea sarurilor
care intra în compozitia apelor.
|
|
 |
| 1020kb |
|
Terra detine doua "oceane":
unul de aer si celalalt de apa. Cele doua
sisteme se gasesc într-un echilibru
dinamic si se amesteca pe 71% din suprafata.
Fenomenele fizice care rezulta din aceasta
interactiune sunt foarte complexe. Dinamica
proceselor ce se deruleaza la interfata
aer-apa influenteaza bilantul energetic
global, climatele marine si continentale,
evolutia climatica de scurta si lunga durata
etc.
|
|
 |
| 1609kb |
|
Spre deosebire de valuri
si maree, care stau la originea miscarilor
oscilatorii ale apei, curentii oceanici
efectueaza deplasari, mai mult sau mai putin
uniforme, pe directie orizontala si verticala.
Circulatia se desfasoara la suprafata si
în adâncime.
|
|
 |
| 664kb |
|
Valurile, sunt miscari
ondulatorii regulate, produse la suprafata
marilor si oceanelor. Pentru formarea valurilor
trebuie sa existe o sursa de energie si
mediul prin care este transmisa aceasta.
|
|
 |
| 671kb |
|
Spre deosebire de valuri
si maree, care stau la originea miscarilor
oscilatorii ale apei, curentii oceanici
efectueaza deplasari, mai mult sau mai putin
uniforme, pe directie orizontala si verticala.
Circulatia se desfasoara la suprafata si
în adâncime.
|
|
 |
| 195kb |
|
Marea, este un bazin acvatic,
component al Oceanului Planetar, situat,
de regula, la periferia acestuia. De obicei,
marea se afla sub influenta conditiilor
locale ale maselor continentale care le
înconjoara sau a zonelor oceanice
cu care intra în legatura.
|
|
 |
| 598kb |
|
Primul european care a
traversat Pacificul a fost Magellan. în
timpul faimoasei sale expeditii în
jurul lumii, din anii 1519-1522. Dintre
cei mai importanti exploratori aventurieri
se mai pot aminti: Francis Drake (1577-1580).
Louis Antoine de Bougainville (1766-1769),
La Perouse, James Cook etc.
|
|
 |
| 1225
kb |
|
Cuveta propriu-zisa este
situata între 40°55' - 46°32'
lat.N ti 27°27' - 41°42' long.E.
Bazinul hidrografic al Marii Negre are o
pozitie asimetrica: cea mai mare parte,
adica 82%, ocupa centrul si sud-estul Europei;
restul de 18% cuprinde nordul peninsulei
Anatoliei si vestul regiunilor caucaziene
si transcaucaziene.
|
|
 |
| 335kb |
|
Ablatie 1 . Îndepartarea
materialelor fine de la suprafata solului
sau a rocilor prin procesul de spalare.
2.Ansamblul proceselor (sublimare, evaporare
etc.) care reduc masa de zapada sau de gheata.
3.Reducerea, cu echivalent în apa,
a cuverturii de zapada sau gheata, prin
intermediul evaporatiei, sub actiunea vântului
sau în urma unor avalanse. 4. Actiunea
naturala de transport a materialului rezultat
din degradarea rocilor, prin procesul de
spalare în suprafata.
|
|
|
| |
|
 |
|
| Informatii cursuri |
| |
| |
 |
|
| Student Exchange |
| |
| |
 |
|
|
|